Este internetul " unealta diavolului" ?

 

 

Exista o grupare religioasa in SUA (dar nu numai) numita Amish -aripa conservatoare a menonitilor care ar raspunde la aceasta intrebare cu un categoric "da" , ei nu folosesc niciodata internetul. Dar exista si printre neoprotestantii din Romania unii care ar fi tentati sa dea acelasi raspuns. Realitatea este undeva la mijloc, este si extrem de daunator si extrem de folositor - depinde la ce privesti pe internet.

Internetul a fost folosit in ultimii ani intens de neoprotestanti inclusiv de biserici pentru promovare , popularizare, internetul fiind "media-televizorul saracului ", nu orice isi permite sa aibe acces la o televiziune nationala, dar la internet are acces oricine . 

Cu toate acestea desi  era odata cand  neoprotestantii ar fi dat oricat sa aibe acces la media , acum desi au acces nu-l folosesc . Exista o reclama in urma cu cativa ani cu Pagini aurii, daca nu esti in Pagini aurii nu existi. Paginile aurii sau cam ofilit dar internetul a ramas, e pe val,  si ar putea prelua sloganul: Daca nu esti pe internet e  ca si cum nu ai exista. Si cu toate acestea unii prefera sa para ca nu exista , este vorba de multe biserici care fie ca nu si-au facut niciodata un sait de prezentare fie au renuntat la el, la fel cu conturile facebook .

 Vreau sa enumar doar cateva exemple : 

Biserica Baptista Speranta Sibiu in 2012 si-a facut un sait dar l-au abandonat la scurt timp. Au si cont pe facebook, deasemeni abandaonat in 2015 ! Nimeni nu mai stie nimic de ei mai exista, nu mai exista , daca locuiesti in alta localitate decat Sibiu.

Biserica Baptista Filadelfia Sibiu, au sait si cont  Facebook, abandonate in 2020 , le-au actualizat doar in 2020 in timpul starii de urgenta .

Biserica Baptista Biruinta Hunedoara , aveau un sait foarte bine pus la punct dar l-au abandonat (nu mai exista)  in urma cu vreo doi ani, la fel si contul facebook, neactuazat din 2018 ! Cladirea bisericii se afla oarecum la perifierie , mai e o casa si campul, le prindeau bine un pic de promovare dar se pare ca nu doresc, le place anonimatul, izolarea. 

Biserica Baptista Maranata Hunedoara au renuntat la sait de 2 ani, dar au pastrat totusi contul  faceboook. 

Desigur cazuri sunt o multime, am dat doar cateva exemple la intamplare, motivul pentru care conducerile acestor biserici vor sa stea ascunsi de societate, sa nu stie nimeni nimic de ei, este ciudat si ascuns. Poate sunt un fel de amish de Romania care considera internetul un lucru pacatos, si nu vor sa aibe de a face cu el , daca este asa atunci ar trebui sa includa si televizorul in aceiasi categorie . 

Daca cautam insa bine pe net vom gasi si saituri si conturi facebook, ale Menonitilor (evident ale gruparilor care li se permite acesul la internet) , ei le folosesc atat pentru comunicarea intre ei, cat si pentru popularizare . Dar asta e, daca unii vor sa fie "mai catolici decat papa" ce putem face se vor izola in continuare in carapacea lor doctrinara , si vor ramane in veci mici, putini, si necunoscuti.

Altfel, nu este bine nici sa nu cadem in extrema opusa,  internetul este incontentestabil un mijloc de comunicare  modern, de care diavolul se foloseste din plin , portile iadului sunt larg deschise pentru toti cei neveghetori care se vor lasa prinsi in mrejele Satanei prin saiturile porno si alte oferte  de acest fel. Este bine sa folosesti o aplicatie care sa blocheze saiturile periculoase si daca nu ai acces la asa ceva trebuie sa fi inarmat cu sabia Duhului , sa ai un nivel de spiritualitate ridicat, sa fi pretejat de orice tentatie de a intra in locuri periculoase si distructive pentru suflet. 

..

Concert de colinde Biserica Baptista Deva - solist Costel Busuioc

 

Biserica penticostala Golgota Hunedoara

 

Credinta adevarata este cea bazata pe fapte. Scriptura este deasupra oricareai doctrine

 Există tendința în multe biserici neoprotestante să se pună accent pe dogma protestantă inițiată de Luther  care spune că omul este justificat prin credință și nu prin fapte și mântuit sigur numai prin credință și să se treacă în acest mod pe plan secund Sfânta Scriptură. Teoria jurstificării omului numai prin credință o  fi fost ea importantă la vremea ei când catolicii marșau in cealată extremă , dar este doar o teorie, o speculație teologică, dar noi dacă suntem creștini adevărați ar trebui să luam in considerare Noul Testament în intregul său. Să nu ne rezumăm la a reproduce doar versetele care ni se par  convenabile , credința fiind intradevar prima și cea mai importantă condiție, dar nu singura. Nu punem in discuție aici mântuirea prin har ci faptul că dogma mântuirii numai prin credință îi determină pe mulți să considere faptele neesențiale, ceva de care se pot debarasa cu ușurință . Sunt atâtea pasaje în NT din care nu se predică aproape niciodata în biserici pentru că vorbesc de fapte ca o obligație și asta parcă nu se potrivește bine cu doctrina.

Mulți au tendița să țină cont în primul rând ce spune pastorul care predică dogma și să ignore ce spune Scriptura ceea ce este gresit , Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie deasupra doctrinei oricărui cult, asta  ar trebui să o știe orice creștin de orice confesiune. 

Iar fapte înseamnă orice este făcut pentru ați  arăta dragostea, compasiunea, susținerea pentru frații în credință sau oricine are nevoie de ajutorul tău. Dragostea pentru oameni este o poruncă dată  de Isus Hristos, fiind poruncă are caracter obligatoriu nu facultativ, înseamnă că vei da socoteală dacă nu ai împlinit-o. Câți nu au apelat la frați în credință când au avut nevoie de un ajutor (de orice natură) și au fost ignorati, pentru unii chiar și să dea o informație li sa părut prea mult , un deranj , dar ei se pretind creștini "Copii Domnului". Despre astfel de lucruri nu se predică în bisericile neoprotestante decât foarte rar , pe ici pe colo...se spune că totul e credința , să crezi și  e suficient .. dar nu este așa.

 Nu cred că soluția ar fi să ieșim din cultul de care aparținem (cum susțin unii pe fb) ci acolo unde ești să pui Scriptura pe primul loc și orice altceva inclusiv doctrina pe plan secund. Luther a ales între Iacov si Pavel pe cel din urmă, nu este corect să excludem pe nimeni, cu atât mai puțin pe Iacov fratele lui Hristos episcop al bisericii din Ierusalim . Și apostolul Pavel a fost important desigur dar nu a fost printre  ucenici,  el  sa convertit la creștinism doar după răstignirea mântuitorului (de aceea probabil apare o diferență de viziune între el și ceilați apostoli în unele privințe). 

Nici la ortodocși nu e situația mai " roz" și acolo enoriașii cred orbește în preot, tot ce spune preotul este bine chiar și atunci cănd vorbește in contra Scripturii cap coadă, oamenii nu țin cont , pentru ei ce spun reprezentatii bisericii e mai important decât ce spune Scriptura pe care oricum nu o ințeleg decat așa cum le-o interpretează preotul. Este un caz cunoscut pe facebook cu un preot renumit deși ce spune intr-un video este evident opus Scripturii sută la sută simpartizantii lui îl cred pe el si pe nimeni altcineva, deși nu putem generaliza dar există și astfel de cazuri.  

        Întorcându-ne la primul subiect : Credința  fără fapte este moarta există o carte (brosură) interesantă on line care merită  văzută, linkul următor.

                 

 sursa : https://crestinism-autentic.blogspot.com/

Biserica Baptista Maranata Hunedoara

 

Biserica Baptistă Sf. Treime Deva

Serviciul divin din 10.05.2020

                                                                 

Baptistii moderni

"Trebuie sa ne referim la necesitatea unui sistem de … dogme in interiorul carora sunt cristalizate acele valori morale si identitare. Ele sunt si vor fi intotdeauna nenegociabile si vor trebui păstrate si perpetuate de-a lungul generațiilor chiar cu prețui vieții. Dacă o generatie abdică de la perpetuarea lor generatiile urmatoare isi vor pierde valorile si identitatea.. cu toate implicațiile care rezultă de aici.

In acest sens, intr-o biserica trebuie sa găsesti membri de toate varstele.O biserică in care există numai tineri este un fenomen extrem de grav. E o catastrofă. Este semnul sigur al transformarii si alienarii.
Protestantismul, in genere, este un sistem care permite astfel de trasformari. E permisiv ideologic si nu poate fi resetat. Fie va ramane asa cum este si va produce aceleasi roade până la alienare si disparitie completă, fie este eliminat pur si simplu si inlocuit. Si mă tem că este imposibil. Nu vad – cel puțin eu unul nu cunosc – oameni care sa fie capabili sa gândească asa ceva. Știu ca pentru un baptist sună șocant ceea ce spun dar va asigur ca am argumente.

Eu unul am fost pe dinafara Bisericii mulți ani de zile. Apoi, cînd am cautat iarasi biserica ( cum era firesc, am cautat biserica copilariei mele – biserica baptistă) N-AM MAI GASIT-O !!

 Nu stiu cum se face ca m-am nimerit dupa vreo 15 ani de absență taman la BBSO. Vă marturisesc ca am fost șocat. N-aveam nici cea mai vagă idee ca așa ceva există si ca asa ceva este posibil. Apoi am aflat de Harvest si…uluitu-m-am foarte. Iar cînd am aflat ca chiar pastorul care m-a botezat pe mine ”a pus” de-o astfel de biserică … m-a apucat plânsul….
Vă garantez ca cei din interior nu au perceptia asta. Ei au fost metamorfozati de-a lungul timpului incetul cu incetul – fara sa aiba perceptia transformarii. Dar cineva care a fost crescut in biserica baptistă 18 ani inainte de Revoluție… rămâne de-a dreptul șocat când intra intr-o astfel de ”biserică” si vede acolo toată șandramaua aia cu tobe, scenă, spectacol, lumini, zdrăngăneli … Iar dacă ma mai duc și la ăia din Nufarul ( nu stiu cum se numesc) mă apucă damblaua.

Dacă in 15 ani s-au petrecut astfel de transformari, ce-o sa fie in urmatorii 40??
Pe langă faptul ca protestantismul este permisiv ideologic nu există nici lideri care sa gândească pe termen lung – macar pe o perioadă de câteva generatii…….
Pastorii nostri gândesc până la blidul cu zamă. Aici si acum. Face fiecare ce-l taie capul si actioneaza – nu intr-un sistem imuabil – ci după cum i se năzare.
Cum sa rezolvi in felul ăsta astfel de probleme??
Această problemă nu se va putea rezolva. Nu cu metodele pe care le aveți la indemână. Bulgărele de zăpadă se rostogoleste demult. Acum doar ii culegem roadele. Mai exact, ”era” informatică si tehologica – cu tot cu relativismul post-modern pe care il traversăm – nu face decât sa ne scoata in evidenta mai limpede si mai rapid acest fenoemen. Acum doar il vedem mai bine.
Dar el nu a inceput de azi, de ieri.

Dogmele.
Ai pașit in afara lor, ai încetat sa mai fii creștin. Esti orice vrei sa fii dar nu creștin. Nu se poate ca aceluiasi subiect sa-i atribui doua predicate contradictorii si apoi să spui ca amandoua sunt adevarate. Te-or crede curcile dar nu oamenii normali… la cap. Nu se poate sa faci biserici după cum te taie capul. Nu-ți mai place cum s-au inchinat parinții tăi așa că te apuci sa-ți faci biserică ca sa te inchini cum ți se năzare ție. Așa ceva nu ar trebui sa fie posibil. Nu in raport cu Adevar REVELAT. Niciodată, niciun compromis. Ieși afară si cară-te dacă ai chef de dezbateri, invenții și inovații.
Nu mă refer la tine. E un ”tu” generic, desigur
Indraznesc sa spun ca dacă cultele neoprotestante din Romania si-au mai păstrat o brumă de verticalitate este pentru ca au ființat multă vreme in spatele Cortinei de Fier si într-un spațiu ortodox in care s-a manifestat Oastea Domnului.
Dar după ce Cortina a cazut, după ce țara a fost invadată de progresismul occidentului, după ce bătrânii l-au uitat pe Traian Dorz – un adevarat Iosua al Oastei Domnului – iar cei tineri (ca mine) nici n-au auzit de el pana la 40 de ani (iar cei și mai tineri nici atât) lucrurile au inceput sa se strice. La fel cum s-au stricat evreii in cartea Judecatorilor si cum relația dintre parinți si copii se va strica de fiecare dată dacă parinții sunt incapabili sa-i invețe pe copii calea pe care vor trebui s-o urmeze astfel incât atunci când vor îmbătrâni să nu se abată de la ea.
Imi amintesc când eram copil cum spuneam versetul de aur la Scoala Duminicală.
Versetul de Aur. Mai știe cineva ce-i aia??
Acum avem in locul scolii duminicale laudă si inchinare. Adica, în loc sa cânte toată adunarea cum cântau odinioară, vedem in biserici duminică de duminica un spectacol de prost gust in care fiecare devine o mică vedetă in fata unor duzini de gură cască. Am vazut ca nici cântarile nu mai sunt aceleasi. Eu stiam Cântarile Evangheliei din cartea cea neagră. Astazi cântarile acelea au disparut iar eu ma trezesc ca nu mai stiu nicio cântare.
Si domnii care au adus nenorocirea asta in biserică o numesc progres si dinamism.
Las aici o imagine recentă a unui mod de inchinare care existat cândva si in Biserica Baptistă.

         https://www.youtube.com/watch?time_continue=33&v=QTUxfiTZf7s


S-au umplut bisericile de vedete care se izmenesc pe toate părțile, iar pastorii nu se lasă mai prejos. Fac și ei impresie ”artisitică”. L-am vazut pe ”pastorul” ala chel de la BBSO urcându-se pe o scară de zugrav adusă pe scenă cu ajutorul căreia iși ilustra predica. Spunea ca are nevoie de un astfel de exercițiu pentru ca e posibil ca cei din sală sa nu inteleagă ce vrea să le spună. Așa ca s-a suit călare pe scară. Oare cât de imbecili trebuie sa-i consideri pe ascultatorii tai incât sa ai nevoie de astfel de metode??
Da, cei din videoclip sunt de la Oaste.
Oastea Domnului este un loc unde cântecele inca se mai pastreaza si se cânta așa cum au fost compuse. Nu poti sa iei un cântec care a fost scris in foame, cu sânge, in frig, in lanțuri, si tu sa-l cânți batând din palme, unduidu-ți șoldurile si sarind în sus printre lumini de discotecă. Pe lânga faptul ca e o crimă mai dovedesti si o incultură crasă. Asta se intâmplă când bătrânii îi lasă pe tineri sa-și facă de cap in Biserică. Dar mai vinovați decât ei sunt ”liderii” – ăia care-și spun pastori si care permit sau mai grav incurajează așa ceva. Sub oblăduirea lor se dezvoltă ruina asta.
Ia uite ce scrie pe blogul său unul dintre acesti pastori.
”Postmodernismul oferă o șansă unui anumit tip de religie, și anume acela care se adaptează cerințelor lui, în primul rând o religie care să renunțe la pretenția de adevăr în favoarea relației, o religie care să pună accent pe autenticitate în favoarea formalismului, pe individ în defavoarea instituției. O religie noninstituțională, flexibilă în manifestare și adecvată nevoilor omului postmodern, o biserică adaptată la cultura postmodernă.”
Asadar, fraților, să ne adaptăm, Să devenim flexibili… să devenim un soi de moluște care se încovoaie după cum se mișca apa.

 Pentru mine contactul cu BBSO – dupa 15 ani – a fost un șoc.
Acolo n-am vazut o biserică ci o șandrama sub forma de balamuc amestecate într-un gospel macelarit mioritic in versuri infantile. Apoi vecinul meu, penticostal, de vârsta mea, mi-a spus – ”Stai să-i vezi pe ăia din Nufărul! Să vezi ce fac ăia acolo…
Nu ma intereseaza părerile ălora de 18 de ani.
Tin minte ca la o astfel de vârstă am avut si noi accesele noastre de progresism in biserica locală. Aveam un armoniu pe vremea comunistilor apoi, după Revoluție ne-au adus o orgă ( Farfisa, cu doua claviaturi – parcă acum o văd) care mai avea si ritmuri. Bineințeles, noi cei tineri ne-am apucat sa-i dam bătaie la maxim. Bubuia ritmul de se scuturau geamurile și se auzea in drum . Era in timpul săptamânii, ca la programe nimeni nu avea curajul sa bubuie. Asta până când a trecut unchiu Busuioc – un bărbat dintr-o bucată – cu bicicleta pe drum si a auzit hărmălaia din biserică. Parcă acum il vad cum a intrat in biserică cu o falcă in cer și una in pămant – noi am inlemnit – a dat cu basca de bancă (avea o bască din aia comunistă cu moț in vârf) – că nu-si permitea sa intre in biserică cu capul acoperit – și ne-a scos afară numai in șuturi. Ne-a luat cheia de la intrare, s-a dus acasă si a venit cu clestele, surubelnița si patentul și a scos sau a rupt toate butoanele cu ritmuri de la orgă. Si astazi orga aia cu butoane lipsă încă mai stă marturie ispravei de atunci.
Noi, tinerii, am fost oripilați. Talibanul, bătrânul "imbecil și incuiat la cap"…. pur si simplu l-am detestat din plin pentru asta si am incetat sa mai mergem la biserică. Asta a fost revolta noastră. N-am mai mers la biserică. A fost scandal atunci…. însă parinții nostri n-au lasat garda jos.
Dar…
Dar astazi am ajuns sa-i dau dreptate. Niciunul dintre tinerii de atunci, care am fost scoși afară din biserică, nu are astazi decat cuvinte de apreciere la adresa bătrânului. Toți, fară echivoc – chiar dacă suntem plecați cu familiile in alte zari, aiurea – ne intâlnim in fiecare an de Craciun în satul natal si mergem sa-l colindam pe unchiul nostru și pe ceilalți bătrâni care incă mai trăiesc vechile colinde românești pe care le-am invățat de la parinții si bunicii nostri si de la el. Si le cântăm exact așa cum le-au cântat ei. Iar ei ies in pragul casei, cu lacrimi in ochi, si le crește inima…. și nouă la fel…
Bătrânul Busuioc încă mai trăieste. Are 90 de ani si incă se mai încumeta sa meargă cu bicicleta.
Noi am primit atunci o lecție dură si anume ca nu poți face în biserică și din biserică tot ce te taie capul. Si, iată, astazi, la 45 de ani, am ajuns să gândesc exact la fel
Citiți Deuteronom 6 si cartea Judecatorilor de la capitolul 2, după moartea lui Iosua.
Aveți in Scriptură tot ce trebuie pentru a intelege care sunt resorturile acestei probleme.
Marea problemă este ca principiile la care se referă acolo Scriptura functioneaza doar intr-un sistem bine inchegat de dogme. În protestantism, unde fiecare inventează doctrine și face biserici dupa cum il taie capul, principiile astea ramân doar pentru mărturie – fara a produce efecte concrete. Ele sunt aidoma prafului scuturat de pe picioarele apostolilor. Vor sta marturie in ziua Judecații inaintea celor ce le-au cunoscut și nu le-au pus in practică
Si eu am copil dar te asigur ca nu voi gândi altfel pe masura ce se va apropia de 20 de ani. Nu in raport cu Biserica. Nu in raport cu un Adevăr Revelat. Credința a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna. Nu faci aici niciun compromis.
Dacă nu-i place cum se inchină strămoșii lui… du-te dragă invârtindu-te. Vine el inapoi cand face 40 de ani si pricepe. Că la 18 ani înca-i prost. Problema e ca in zona protestanta li se ingaduie sa-și facă biserici după capul lor. Asta-i o problemă de sistem care nu poate fi rezolvată decat dacă sistemul este abandonat. Prin urmare șandramaua se dezvoltă. Tinerii carora nu le place cum se inchină parinții lor iși fac biserici si se inchina cum vor ei.
Despre baiatul ăla, Sonea, numai de bine. Nu cunosc detalii despre ”dezvoltarea” BBSO.. 
Am auzit ca s-au desprins de la Emanuel si ca apoi au devenit un creuzet pentru tinerii din alte biserici. Detalii de genul acesta nu cunosc si nici nu ma intereseaza prea tare.
Anii vor trece si vor culege ce au semanat.
Or să se urce si urmașii lui pe scări de zugravi, să facă poze de acolo si să le posteze pe feisbuc…. sau poate vor evolua si îsi vor trage in biserici câte o schelă post-modernă din aluminiu – care să le faciliteze urcușul lor către Dumnezeu.
Pentru mine lucrurile sunt clare. Dacă asta inseamnă tot ce inteleg ei prin biserică, eu n-am ce cauta acolo.

Eu am crescut intr-o biserică baptistă, la țară, in jud Alba. Cu bisericile din Oradea n-am luat contact decat in urma cu aprox 2 ani desi locuiesc in zonă de mai bine de zece ani.

Problema e mult mai complexă decat ne imaginăm noi si ține de identitatea pe care ai dobândit-o prin educatia primită de la parinții tai si din spațiul cultural în care ai crescut. Bărbații, undeva pe la 40 de ani, iși caută originile, identitatea… devin nostalgici. Nu se mai pot adapta oricum și oriunde , iar dacă societatea ( in cazul nostru biserica) le-a luat-o înainte cu transformarile, ei trăiesc o mică dramă….
Astăzi mă duc la biserică si ma simt ca nuca in perete. In locul scolii duminicale cu care am crescut, acum vad circ….
Oi fi eu vinovat ca n-am ținut pasul cu circul sau or fi vinovati ăia care fac circ în biserici?
Dacă citesc Deuteronom 6 si Judecatorii , trag câteva concluzii.
Totusi pe baza acestor concluzii eu trebuie sa iau decizii. Trebuie sa fac ceva. Nu pot sta ca nuca in perete până mor.
Din nefericire sunt gata sa vă dau in scris ca dacă lucrurile ramân așa – fară să facă cineva ceva pentru rezolvarea lor – bisericile baptiste sau penticostale, asa cum le-am cunoscut noi in copilarie vor înceta sa mai existe în urmatorii 20- 40  ani. Deja s-au diluat atat de mult incât este greu de facut o asemanare intre biserica de ieri si cea de azi… Iar când ii văd pe unii pastori cum gândesc – am dat un exemplu mai sus – perspectivele sunt sumbre. (De aia am vorbit de dogme. Biserica n-ar trebui sa stea doar pe seama câtorva inși care tin garda sus) Și atunci eu ce fac cu copilul meu? Unde-l duc astfel incât atunci când isi va cauta si el identitatea dobândită de la parințil lui, să nu trăiască aceeasi dramă ca mine? Unde va găsi acea stabilitate perenă care sa-l păstreze in aceeasi identitate si aceleasi valori, din pruncie si până când va imbătrâni – atât pe el căt si pe copiii copiilor lui – și la care să se intoarcă mereu, chiar si atunci când va umbla aiurea in lume???
Stie cineva răspunsul la intrebarea asta? ”Când vei avea copii şi copii din copiii tăi şi vei fi de multă vreme în ţară, dacă vă veţi strica, … dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să-L mâniaţi,
iau astăzi martori împotriva voastră cerul şi pământul că veţi pieri de o moarte repede din ţara pe care o veţi lua în stăpânire dincolo de Iordan şi nu veţi avea zile multe în ea, căci veţi fi nimiciţi de tot. ” Să nu ne amagim. Soarta acestor ”biserici” postmoderne este pecetluită. Ei nu-și dau seama cât de mult rău fac in jur.
Pasul urmator e să-ți sară in cap si să te deteste spunându-ți ca esti un bigot retardat, incapabil de progres și adaptare la noul context.
Exact cum am facut noi cu Busuioc.
Că doară pomul se cunoaște după roade.
Dar din fericire – pentru noi – Busuioc n-a dat inapoi.
 Acu să nu mă intelegi greșit. Să nu care cumva să crezi ca am ceva cu băieții astia progresiști care predică de pe scari de zugravi sau de pe schele postmoderne din aluminiu. Să fie sănătoși Eu incerc doar să înțeleg acest fenomen al dezrădăcinarii bisericii și să observ faptul ca bisericile neoprotestante se transformă intr-un mod foarte ciudat și intr-un timp incredibil de scurt. E un fenomen pe care, unii dintre credincioși – care au rămas in biserică să se uite după fluturi , e posibil sa nu-l perceapă la adevarata lui intensitate, dar pe care eu l-am incasat direct in plex.
Am rezistat la BBSO cam douazeci – douazeci si cinci de minute… după care am ieșit năuc. Erau la iesire câțiva prunci din ăstia de vreo 18 ani – tare simpatici – care mi-au dat o broșură sau cărțulie ambalată frumos cu date despre biserică si ceva despre program… marunțisuri din astea. I-am intrebat ”Bai frate, asta-i biserică baptistă de adevaratelea sau am nimerit eu aiurea ca orbu-n Brăila? ” ”Da, da!” m-au asigurat ei, vădit surprinși că pun o astfel de intrebare. Totuși, cred ca unul din ei – după reacția și zâmbetul pe care l-a avut – m-a dibuit că-s năuc si că vin din altă lume … precum ciobanul coborât de la munte care merge in Lotus sa-și cumpere izmene îmbrăcat in cojoc de oaie…
Am reușit să îngân un ”Tulai Doamne!” si să mă scarpin in cap. Si am ieșit.
Apoi, coborând treptele m-au pornit lacrimile… M-am gandit la copilul meu….si la familia mea… tocmai ce am trecut printr-o incercare cumplită in care, pentru prima dată in viața mea – abia după 40 de ani – am ințeles cum arată si cum este țesută credința … pe dinauntru … in ce lume va creste copilul meu…cum să-l duc să crească in circul ăla??
 Una din întâile mele iubiri au fost cântarile cântate in Biserica Baptista din satul natal. Acolo, in bisericuța aia, de la mama și bunica mea, am invățat cele mai frumoase cântari…
Chiar si când umblam aiurea, departe de Biserică, mă pomeneam cântând și fredonând cântarile copilariei mele – atunci când eram singur, muncind, la volan sau uitându-mă la stele…
Cântarile alea nu le mai gasesc astazi nicaieri. Si chiar daca se mai cântă ele sunt realmente macelarite in așa hal incât eu nu le mai pot asculta. Pentru ca stiu cum au fost cântate mai demult., de cei care le-au compus.
Dar le-am redescoperit la Oastea Domnului. Până la 42 de ani n-am stiut că Oastea Domnului există pe fața pământului. Si nici cine a fost Traian Dorz. Si-am fost tare surprins sa aflu că toate cântarile care mi-au marcat copilaria au fost compuse la Oastea Domnului.
Faptul că le ascult cântate de cei de la Oastea Domnului este dovada că am rămas la prima dragoste si acolo o să rămân până mor.
Imi pare nespus de rău ca biserica copilariei mele nu mai există. Eu strig după ea cum strigă Marius Cruceru după tatăl său mort. Dar nu mai vine inapoi… Se dezintegreză, se imprastie.
Nu evouleaza ci moare incetul cu incetul ajutată cu sârg de cei care cred ca crestinismul incepe cu ei. Iata cum se cânta ieri. Cîntarea asta e cântată identic, până la nuanță, la fel cum o cântau baptiștii acum 40 de ani.
   https://www.youtube.com/watch?time_continue=28&v=U16xW_hMSRQ

Du-te după cel bătrân și cel tânăr va trăi. Du-te după cel tânăr si va muri și cel bătrân si cel tânăr.

Iaca, am articulat o ”zicere” parafrazând principiul biblic ”pierde-ți viața si o vei câștiga”.
In sensul că dacă te duci după ăla tânăr, ăl mai bătrân va muri odată cu tine, iar cel mai tânăr n-are de unde să știe cum a fost ăl mai bătrân. Așa că pieriți amândoi. Nici numele nu va mai rămâne din voi. Și nu doar amandoi, ci și copiii copiilor voștri.
Cei tineri se dezrădacineaza si au mult prea puțină minte ca să priceapă ce fac.
Dar nu-i invinuiesc pe ei, ci pe liderii lor. De la aștia tineri n-ai ce să aștepti, că-s la fel de proști cum eram noi in urma cu 25-30 de ani când ne războiam cu Busuioc. Degeaba au tehnologie, că asta nu-ți dezvoltă deprinderile vieții in genere. In schimb, de la liderii lor ar trebui să aștepti ceva mai mult. Dar când îi vezi și pe aștia ce fac iți pierzi orice nădejde.
”Lăsati orice speranță, voi cei care intrați aici.” Dante
Așa ar trebui să se scrie pe frontispiciul oricarei ”biserici” din astea de tineri, ”independente”, care trăiesc cu impresia ce religia creștină începe cu nalucirile lor.
 In trecut, când munceam mai prostește, stăteam 14 ore pe schelă la muncă ,dar pe scaun intr-o biserică eram incapabil să rezist mai mult de douazeci de minute. Incă alea douazeci de minute petrecute la BBSO au fost un record absolut – in conditiile in care aveam in fața ochilor spectacolul ăla…. Dar am ajuns să stau, in picioare, la adunarea de comemorare a fratelui Traian Dorz de la Mizieș nu mai putin de șase ore. ȘASE ore, fratele meu… Când le-am spus unor prieteni care mă cunoșteau că am stat șase ore intr-o biserică ...ticsită de oameni, pentru că afară ploua, au crezut ca am luat-o razna. Am cântat acolo până am răgușit,,.. A fost raiul pe pamant. Vă mai aduceti aminte cum era in biserica baptistă din Mediaș in vremea când fratele Ștef era pastor? Poate că ați fost acolo. Eram copil și ma ducea mama.. Veneau oameni din toate părțile ca la pelerinaj. No cam așa a fost adunarea la care am participat eu.
La baptiști nu există obiceiul ăsta. Din păcate.

Sunt convins de asta. In ultima vreme, de când cunosc Oastea Domnului am reușit să ințeleg câteva lucuri importante si să dezvolt câteva argumente – dar e prea mult de scris si incă nu sunt capabil să le articulez așa cum aș vrea. În orice caz, e vorba de a avea rădacini adânci, de a creste – tu si copiii copiilor tăi – bine infipți in ele, de a intelege ca religia crestină nu incepe cu tine și că nu ești tu buricul pământului; de a rămâne ancorat intr-un set de valori ancestral care coboară in istorie pâna la Fiul lui Dumnezeu si la Apostoli și de a fi conștient de datoria pe care o ai de a duce mai departe aceste valori așa cum au fost rânduite – fără să adaugi și fară să scazi nimic din ele.
Dacă ar fi existat acest obicei și un sistem bine articulat de dogme, n-ați fi avut astăzi problemele pe care le aveți cu cei care-si fac… ”biserici independente”. Sau cel puțin nu la nivelul la care se dezvoltă nenorocirea asta.
(Cică biserici independente. Ce-i asta domnule? Astia trăiesc cu impresia ca religia creștină incepe cu ei??)
Insă, inainte de a exista obiceiul acesta, trebuie sa existe oamenii care sunt comemorați de acest obicei.


Raspuns de la : FS Domnule Iosif B  , ce-i aia „instrumente muzicale” in biserica? si barbati si femei stand laolalta? eu cand eram copil in anii ’90 nu aveam asa ceva la crestinii dupa evanghelie. si asta intr-o resedinta de judet, nu sat. Mie biserica Emanuel mi se pare destul de liberala, dar la tobe si lumini trag linia, daca vreau concert pot sa merg sa vad niste artisti cinstiti.
Asta inseamna un mediu conservator ? transforma biserica (adunarea) intr-un club de Duminica dimineata si nu e numai in crestinism asa, si evreii au aceleasi probleme in sinagogi. circul nu tine de foame, si mai devreme sau mai tarziu oamenii pleaca ori spre lume, ori spre radacini."

Cu siguranță că ce ne spune Iosif  în comentariul de mai sus este  în mare parte adevărat chiar dacă unii protestanți, nu pot înțege acest lucru pentru că așa sau obișnuit și nici nu știu ce este acela creștinism adevărat .
 Pe de altă parte altenativa pe care o sugerează Iosif cu Oastea Domnului nu este cu nimic mai bună. De ce ? Pentru că Oastea Domnului nu este un cult creștin de sine stătător ci o organizație în cadrul bisericii ortodoxe române care își însușește întru totul doctrina acesteia care știm că nu este doctrina Bisericii creștine primare ci o multitudine de dogme și practici adăugate după secolele II de diverși episcopi numiți "părinți bisericești". (Să nu uităm că de câte ori se expun moaște de pupat, cei de la Oaste se așează primii la coadă).
Biserica creștină  autentică este biserica care își are intemeiată doctrina și practica în credința bisericii apostolice din primul secol și nimic altceva.
Pe de altă parte există și lideri religioși care au luat o atitudine fermă împotriva schimbărilor în modul de închinare din ultima perioadă , unul dintre aceștia fiind pastorul baptist britanic Peter Master care a scris o carte cu acest subiect intitulat "Inchinarea in trasformare radicală" tradusă și  în romănește și publicată de doua edituri diferite una cu titlul "Închinarea un ghiveci ". Din păcate impactul acestor luări de poziții în România a fost foarte redus , impulsul propagării modernismului nu a putut fi oprit .
 http://crestin-total-schimbat.blogspot.com/